Despre Proiect

Proiectul vizează necesitatea creșterii responsabilității în gestionarea banilor publici, cu obiectivul de a operaționaliza principiile transparenței, participării publice și eficienței pentru a crește corelația dintre impactul real al chetuirii banilor publici și nevoile de dezvoltare ale comunității.

Context

Lipsa de responsabilitate în gestionarea banilor publici a devenit aproape un clișeu în ce privește România: de la replica taximetristului ”uite cum arată străzile pentru că ăștia fură cu achizițiile publice”, până la îngrijorările mediului de afaceri cu risipa fondurilor publice și la atenționările din MCV privind corupția în achizițiile publice. Deși criza economică și măsurile de austeritate subsecvente ar fi trebuit să ducă la o mai mare responsabilitate în gestionarea banilor publici,politica bugetară a continuat să nu producă un impact real în dezvoltarea României și nici în calitatea vieții cetățenilor ei.

Indiferent dacă vorbim cheltuirea banilor europeni, a celor de la nivel național sau a celor de la nivel local,atunci când e analizată eficiența cheltuirii banilor în România, aspectul comun remarcat e lipsa de impact a acestor resurse. Pentru că politicile bugetare și deciziile privind resursele publice nu sunt un scop în sine, ci doar instrumentul prin care sunt realizate celelalte politici de dezvoltare, e suficient să punem în oglindă doar câțiva indicatori relevanți: deși în perioada 2007-2013 bugetul de stat a înregistrat cheltuieli de 665.095.911.000 lei, România a înregistrat evoluții timide pt a satisface așteptările cetățenilor în ce privește calitatea vieții lor (în aceeaşi perioadă,s-a înregistrat aproape o stagnare în Human Development Index,de la 0.781 la 0.785)

Probleme

Absenţa unor mecanisme de determinare a necesităților de dezvoltare pe termen lung
După aderarea la UE,în 2007, România a rămas fără un ”proiect de țară” care să identifice necesitățile și prioritățile pentru atingerea anumitor criterii de dezvoltare.Cu excepția documentelor programatice solicitate de UE pentru determinarea priorităților de finanțare pentru alocarea bugetară 2007-2013,niciun alt document strategic nu a supraviețuit guvernului care l-a propus, fiecare nou Guvern asumându-și programe de guvernare care apoi au fost șterse cu buretele de către următorul(i.e. reîntregirea salariilor bugetarilor)

Prioritizarea necesităților de finanțare în funcție de factori politici și nu de date reale
În acest context, singurele proiecte de dezvoltare multi-anuale rămase au fost cele ce au implicat un angajament financiar multi-anual(i.e. contractul cu Bechtel).Aceeași dominație a factorului bugetar a explicat decizii cu impact major asupra cetățenilor justificate nu prin analiza unor date reale, ci prin contextul acordului cu FMI. Putem spune că angajamentele bugetare au determinat politicile de dezvoltare și nuinvers.Și atunci când au fost angajamente guvernamentale pe termen lung, ele s-au reflectat prea puțin în politica bugetară.În plus,la nivel local,atât analize punctuale apărute în mass-media, cât și analize cantitative, relevă o incidență extrem de crescută a deciziilor de finanțare bazate pe factori politici, nu pe necesități de finanțare (cf. EFOR,sumele alocate clientelar de la nivel central la local au ajuns și până la aprox 70%)

Risipirea unor bani publici prin corupție, fraudă sau proastă administrare din cauza absenței unor mecanisme de control efectiv mai ales la nivel local
Această tendință este prezentă în toate categoriile de bugete publice. În ce privește fondurile europene,cazurile de nereguli/fraude/corupție constatate ce au dus la nenumăratele blocări ale Programelor Operaționale de către CE la corecții financiare care au fost și sunt suportate din bugetul național.La nivel central,risipa banilor publici e subiect pentru numeroase anchete media,pt acuzații între tabere politice, dar și pt investigații administrative și judiciare.Situația mai gravă e însă la nivel local,pentru că la nivelul bugetului general consolidat,cheltuielile cu administrația locală ajung la aproape 2/3,iar mecanismele de control financiar direct guvernamental au dispărut aproape total

Soluție

Ne-am propus să ne concentrăm pe 3 cauze principale ale lipsei responsabilității în gestionarea banilor publici:

1. Finanţele publice reprezintă un „mister” pentru o mare parte din contribuabili
Efect: Absența unui mecanism permanent de monitorizare a procesului bugetar de către contribuabili.

2. Participare scăzută la procesul de luare a deciziilor
Efect: Nevoile de dezvoltare ale comunităţii nu sunt reflectate în politica bugetară/ lipsa unui dialog real între comunitate şi decidenţi cu privire la utilizarea banilor publici.

3. Ruptura/incoerența dintre politicile bugetare şi celelalte politici de dezvoltare
Efect: Banii pierduţi prin proasta administrare/corupţie/lipsă de impact se traduc într-un deficit de dezvoltare.

Nu credem că transparența și participarea sunt suficiente pentru a asigura responsabilitatea în gestionarea resurselor publice. Un factor adițional trebuie luat în calcul: eficiența. Aceasta presupune dezvoltarea de indicatori de impact pentru alocarea resurselor prin definirea problemelor dintr-o comunitate dată, nevoile de dezvoltare la nivel regional și tendințele socio-economice care ar putea afecta eficiența fondurilor publice alocate.

Cu ajutorul partenerilor noștri, ne-am propus ca, în principal, să utilizăm o platformă deja existentă (www.banipierduti.ro), care are o comunitate în spatele ei, pentru a răspunde cu precădere problemei legate de ruptura/incoerența dintre politicile bugetare şi celelalte politici de dezvoltare. În abordarea acesteia, componentele de transparență și participare publică din cadrul platformei vor fi utilizate ca mijloace de atingere a scopului proiectului, fiind instrumentele de bază prin care vom răspunde problemei de incoerență dintre politicile bugetare și cele de dezvoltare.

Calendar

Proiectul a fost dezvoltat în mai multe etape și ne-am bucurat de sprijinul:
Martie 2015 – Aprilie 2016 – Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG din România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014.
Iunie 2015 – Aprilie 2016 – Proiect finanțat de ING Bank, în cadrul programului de educație financiară. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a ING Bank.
2012 – 2014 – Proiect susținut de Social Entrepreneurship Initiative (inițiată în cadrul International Anticorruption Conference de către Transparency International Secretariat și Ashoka)
2012 – 2013 – Proiect susținut de Restart Romania și de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București

Parteneri

Centrul de Resurse pentru Participare Publică – www.ce-re.ro
Active Watch – www.activewatch.ro
Quickdata – www.quickdata.ro

Contact